- Dispoziţii generale
(Titlul I - art. 1-9) - Contractul individual
de muncă
(Titlul II - art. 10-110) - Timpul de muncă şi
timpul de odihnă
(Titlul III - art. 111-158) - Salarizarea
(Titlul IV - art. 159-174) - Sănătatea şi securitatea
în muncă
(Titlul V - art. 175-191) - Formarea profesională
(Titlul VI - art. 192-210) - Dialogul social
(Titlul VII - art. 211-228) - Contractele colective
de muncă
(Titlul VIII - art. 229-230) - Conflictele de muncă
(Titlul IX - art. 231-236) - Inspecţia Muncii
(Titlul X - art. 237-240) - Răspunderea juridică
(Titlul XI - art. 241-265 - Jurisdicţia muncii
(Titlul XII - art. 266-275) - Dispoziţii tranzitorii
şi finale
(Titlul XIII - art. 276-281)
 |
 |
 |
|
 |
 |
Puteţi accesa gratuit primele 30 de cuvinte din fiecare adnotare, dar nu şi sursele acestora.
Pentru acces deplin la adnotările primelor 20 de articole vă puteţi crea un Cont DEMO (demonstrativ). Pentru accesarea tuturor resurselor site-ului trebuie sa aveti Cont PROFESIONAL. |
 |
 |
 |
 |
|
 pagina anterioară |
pagina 2 din 6 | pagina următoare  |
|
Art.
10. [definiţia legală a contractului individual de muncă]
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. [ 57 adnotări
]
11.
Chiar dacă, în definirea contractului individual de muncă, legiuitorul nu a utilizat termenul "subordonare", preferând termenul "autoritate", nu s-a realizat o modificare de concepţie. Termenul "autoritate" desemnază puterea, dreptul...
12.
Subordonarea salariatului faţă de angajator presupune dreptul angajatorului de a da ordine şi dispoziţii executorii, precum şi dreptul său de a controla munca salariatului.
13.
Subordonarea, ca element al contractului individual de muncă, poate fi atât juridică, în sensul existenţei autorităţii, puterii angajatorului de a direcţiona activitatea salariatului, de a-l controla şi de a-l...
14. La baza relaţiei de subordonare se află prerogativa de direcţie a angajatorului, în temeiul căreia acesta poate da dispoziţii obligatorii salariatului, precum şi prerogativa de control, în temeiul căreia, angajatorul...
15.
La momentul încheierii contractului de muncă, cele două părţi implicate se află pe poziţii de egalitate juridică.
16. Legislaţia română nu conţine dispoziţii privitoare la posibilitatea cumulului între calitatea de administrator la o societate comercială şi calitatea de salariat, pentru o altă activitate, în cadrul aceleiaşi societăţi. În...
17.
Contractul individual de muncă fiind un contract cu executare sucesivă, în caz de neexecutare culpabilă a obligaţiilor sancţiunea care intervine este rezilierea, iar nu rezoluţiunea.
18.
Contractul individual de muncă este un contract bilateral şi sinalagmatic, întrucât dă naştere la obligaţii reciproce şi interdependente, fiecare obligaţie fiind cauza juridică a obligaţiei reciproce. Contractul individual de...
19. Contractul individual de muncă este un contract cu titlu oneros, comutativ, ambele părţi vizând obţinerea unui avantaj, existenţa şi întinderea prestaţiilor pentru ambele părţi fiind certe încă din momentul încheierii...
20. Având în vedere natura de contract cu executare sucesivă a contractului individual de muncă, rezultă că drepturile salariatului se nasc pro rata temporis, adică pe măsura prestării muncii.
|
| pagina anterioară |
pagina 2 din 6 | pagina următoare |